Reactia ADORABILA a unei fetite cand vede un tren pentru prima oara

0 1.618

Fericire, entuziasm si multa uimire. Este reactia unei fetite care abia asteapta pe peron venirea trenului.

Potrivit autorului filmuletului, micuta blonda se numeste Madeline, iar visul ei de a calatori cu trenul a devenit realitate atunci cand a implinit trei ani.

Curiozitatea este o emotie normala, cat se poate de fireasca.

Pentru Paul Ekman, unul dintre cei mai respectati psihologi din lume, ea se situeaza, alaturi de bucurie, furie, tristete, frica si dezgust, printre emotiile de baza, cu care ne nastem.

Curiozitatea ii motiveaza pe cei mici sa exploreze, sa descopere lucruri noi si, automat, sa invete. Pentru multi psihologi si specialisti este inceputul „ciclului invatarii”.

Rolul atasamentului in explorare

Pentru ca un copil sa isi manifeste curiozitatea si sa vrea sa exploreze, este important sa se simta in siguranta. Iar siguranta o da calitatea relatiei cu adultii importanti din viata lui, adica parintii.

Daca cel mic are o relatie de atasament sigur cu mama, atunci se va simti destul de protejat pentru a incepe explorarea lumii inconjuratoare.

Cand atasamentul de mama este nesigur sau ambivalent, copilul fie nu vrea sa plece de langa mama, fie este dezinteresat de tot ce il inconjoara.

Cum se creeaza un atasament sigur? Ori de cate ori mama raspunde nevoilor bebelusului si este langa el sa il aline, micutul invata ce inseamna siguranta si increderea. In mama, iar apoi in lume si in sine insusi.

Ce se intampla in creier cand suntem curiosi?

Un studiu publicat in 2014 in revista „Neuron”, a investigat ce se intampla in creierele oamenilor atunci cand sunt curiosi. S-a observat ca aceasta emotie schimba chimia creierului si ne ajuta sa invatam si sa retinem mai bine informatia.

Atunci cand participantii la studiu au manifestat curiozitate, s-a observat ca li s-au activat acele parti ale creierului care sunt responsabile de placere si recompensa.

Iar creierul a secretat dopamina, un neurotrasmitator care joaca un rol important in intarirea conexiunii dintre celulele creierului implicate in invatare. Mai mult, s-a observat si o crestere a activitatii hipocampului, care este responsabil cu crearea de amintiri.

De ce e importanta curiozitatea pentru copii?

Curiozitatea ii ajuta pe copii sa fie constienti de lucrurile din jurul lor, ii ajuta sa isi dezvolta puterea de observatie.

Tot ea intareste procesul de invatare, astfel ca micutii pot deveni mai inteligenti.

Manati de curiozitate, copiii acumuleaza experienta, invata din propriile greseli, capata incredere in ei insisi si devin mai activi.

In plus, isi deschid mintea, vad lumea dintr-o alta perspectiva, diferita de a celorlalti si pot incerca sa faca lucruri noi. Si astfel, curiozitatea creste si creativitatea.

Cercetarile au aratat ca micutii timizi, neincrezatori sau mai putin curiosi se integreaza mai greu in grupurile sociale si pot avea dificultati de invatare.

Cum sa starnesti curiozitatea celui mic?

Curiozitatea tine de o dorinta interna, nu de presiuni exterioare exercitate de adult. Asta nu inseamna ca nu poti face nimic pentru a-i starni curiozitatea.

Spre exemplu, poti face mici schimbari in rutina de zi cu zi, poti incuraja copilul sa puna multe intrebari, puteti vizita locuri noi.

De asemenea, fii atenta la ceea ce il intereseaza in mod natural si incurajeaza-l in acea directie.

De exemplu, daca ii place muzica, poti improviza cu el diverse melodii la bucatarie cu ustensilele din dotare sau propune-i sa va creati propriile instrumente. Puteti crea propriile voastre povesti.

Evita sa il descurajezi sau sa ii interzici, ci mai degraba redirectioneaza-l.

Spre exemplu, daca vrea sa care apa cu ceasca lui in sufragerie, iar apoi vrea sa o verse pe fotoliu, propune-i sa verse apa in balcon sau in gradina.

In general, evita sa ii spui ce sa faca atunci cand nu stie, ci mai degraba lasa-l sa decida singur. Propria lui curiozitate il va ghida!

Citeste si:

Lazăr îi îndeamnă pe şefii parchetelor curţilor de apel să participe la selecţia pentru șefia DNA

augustin lazar

Augustin Lazăr îi invită pe procurorii generali ai parchetelor curţilor de apel şi pe ceilalţi procurori cu experienţă managerială din Ministerul Public să participe la procedura iniţiată de Ministerul Justiţiei pentru postul de procuror-şef al DNA.

“Referitor la procedura aflată în curs privind selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), adresează invitaţia procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi celorlalţi procurori cu experienţă managerială din cadrul Ministerului Public, de a participa la procedura iniţiată de Ministerul Justiţiei”, a transmis, luni, Parchetul instanţei supreme.

De asemenea, procurorul general îşi reafirmă încrederea în responsabilitatea şi profesionalismul procurorilor cu experienţă managerială şi spune că mulţi dintre ei sunt beneficiarii direcţi ai proiectului lansat anul trecut de Parchetul General respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în faza de urmărire penală, precum şi a reducerii numărului de condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit

Ministerul Justiţiei a reluat luni procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, la prima selecţie, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidaţi. Candidaţii pot depune cererile de înscriere până la data de 24 august, în perioada 3-5 septembrie vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei, iar în 6 septembrie vor fi anunţate rezultatele selecţiei.

Procedura de selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a fost reluată în condiţiile în care ministrul Justiţiei a anunţat că niciunul dintre candidaţi nu întruneşte condiţiile necesare pentru a ocupa acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, a declarat, în urmă cu o săptămână, că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor. ”Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Toader a precizat că aşteaptă să se înscrie cât mai mulţi candidaţi penru a ocupa funcţia de procuror-şef al DNA, iar aceştia ar trebui să aibă un plan managerial ”din care să rezulte starea actuală a DNA, din care să rezulte măsurile de îmbunătăţire a activităţii, din care să rezulte şi un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii”.

”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Acesta a precizat că exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut până acum interviul pentru acest post.

 

 

loading...